17
Sep

Nu există ‘Încerc!’

‘Încerc’ este unul din cuvintele cu care ne autoprogramăm pentru eșec.

În momentul în care dăm comanda creierului de a ‘încerca’ o anumită acțiune, acesta își face treaba cu maximă conștiinciozitate și asta ne determină să realizăm: ‘să încercăm’. Eșecul acțiunii ‘încercate’ este condiție esențială pentru succesul îndeplinirii comenzii de “a încerca”.

Dacă am avea succes în acțiunea care urmează după ‘încerc’, aceasta ar însemna că nu și-a îndeplinit misiunea de a ne ajuta să obținem rezultatul trasat, pentru că atunci ‘încerc’ nu s-ar mai putea realiza.

De exemplu, dacă afirm ‘Încerc să slăbesc’, este clar că, de fapt, doar ‘încerc’ tot felul, de la cele mai la modă diete până la cele mai epuizante exerciții fizice, pentru ca, după aceea, să mă autosabotez cumva și să o iau de la capăt ca să îmi implinesc astfel obiectivul inițial, respectiv ‘să încerc să slăbesc’.

‘Încerc’ înseamnă, de fapt, ‘în cerc’. Dacă asta este ceea ce ne propunem, ‘să încercăm’, asta vom obține: ne învârtim în cerc fără a avea o finalitate, efectuând aceleași acțiuni ca și mai înainte, neieșind din tiparele mentale instalate și din zona noastră de confort. Obținem astfel aceleași rezultate ca și cele avute de dinainte de a ‘încerca’.

‘Încerc’ este un cuvânt care ne saboteaza inconștient obiectivele propuse conștient.

Pentru ‘a ieși din cerc’, nu avem decât să înlocuim acest cuvânt cu un cuvânt care implică direct acțiunea dorită. De exemplu, ‘Încerc să mă las de țigări’ devine ‘Mă las de țigări’. ‘Încerc să găsesc o soluție’ devine ‘Găsesc o soluție’.

Să ne gândim puțin, o floare ‘încearcă’ să înflorească, un copac ‘încearcă’ să crească, un om ‘încearcă’ să iubească? Nu! Floarea înflorește, copacul crește, omul iubește… Nu ‘încearcă’! Doar ‘face’!

Grațiela Baiaș